Caramelele si rolul lor in viata
Viata e complexa. E complexa intr-un mod parsiv, de care nu iti dai seama decat dupa ce, asemenea unei caramele, bagi viata in gura si o mesteci. O mesteci 2-3 secunde si iti dai seama de minciuna. Cand ai bagat-o in gura era tare si acum este moale. CE PARSIVA !
In acest fel este si respectul. In stadiul lui incipient este tare. Este un respect tare ce se impune in fata oamenilor pentru ca nu stiu la ce sa se astepte din partea lui. Este respectul misterios pe care il ai ca om ce poarta pantaloni de stofa in fata unui tanar in salopeta cu o biblie si o surubelnita in maini. Posibilitatile sunt nelimitate, dar primele care se disting in mintea incetosata a unui om care vede clar doar directia generala a unei saltele sunt:
- Este un tanar credincios care se duce la biserica sa repare orga folosind surubelnita din dotare
- Este un preot reformat care a avut o revelatie in timpul unei reglari de motor si a parasit caile religioase ale dumnezeirii pentru a-si implini destinul de rege al grasimilor sintetice intr-o mare de pistoane
- E Dragos, de la 11 D, caruia i-ai furat prietena la ziua lui Ilinca, de la D care, desi draguta si oarecum fermecatoare, avea fundul prea mare si mersul unui octogenar atletic. Genul de fata despre care zici "Pacat de ea, ca era draguta in rest".
- Vrea sa-ti ia sangele cu surubelnita si sa-ti citeasca pasaje din noul testament in timp ce se intretine jucaus cu cheia de 14 in orbita-ti respectabila.
Adevarul este ca, de fapt, ar trebui sa bei mai putin. Iti spun asta drept prieten, nu am niciun interes ascuns. Poate eventual sa incepi sa fumezi, sa creada domnisoarele ca esti un maestru al focului, si de fapt tigareta aprinsa din gura ta reprezinta vigoarea launtrica ce iti arde mocnit in esenta fiintei, ca o fiara neagra ce asteapta deschiderea prapastiei catre marea de cascaval topit, ca sa atace fevril, precum ataca musca un pepene ce zaboveste inocent intr-un tomberon. Identic, dar nu tocmai. Lasam loc de mici variatii, doar e marti seara.
TLDR: Data anuntul tau zice "Caut cacati care fac lucruri minunate", vei gasi cacati. Pe batz.
Despre vermut si viezuri
Despre vermut si viezuri s-au scris multe randuri cu foarte multe ocazii. Viezurii sunt in mod evident cele mai sensibile creaturi din univers. Aceste nestemate nastrusnice ale noptii neprihanite sunt negresit nestatornice in neghiobia lor nepitita. In unele zile, cand soarele straluceste pe cer si norii sunt nevazuti in marea intindere albastra ce inconjoara colosul radiant de caldura cosmica, poti sa simti spiritul viezurelui cum te inconjoara. Acea mirare miraculoasa ce iti marineaza masa musculara intr-o mare de molcomeala si iti stimuleaza simturile pana la stupoare, aceea este marca spirituala a viezurelui. Totdeauna cand te simti impins de curiozitate sa-ti cercetezi imprejurimile in detaliu, sa faci fiecare cotlon un prieten, sa iti apropriezi fiecare cunostinta nespusa a ungherelor ascunse, atunci esti cu adevarat infiripat in legea unui viezure.
TLDR: Vermutul e bun, atata timp cat nu faci exces